Personalitati

Politicienii au îngropat leul

Pentru dezastrul României om fi vinovați cu toții.

Ei că au furat, noi că i-am lăsat. Dar pentru prăbușirea leului la care asistăm in clipa asta, vina este clar doar a politrucilor de acum. Nici Ceaușescu, nici Ion Iliescu, nici Emil Constantinescu, nici Năstase nu au vreo vină aici. Ci cei care sunt acum la putere şi in opoziție: Traian Băsescu şi Emil Boc pe de o parte, şi Victor Ponta împreuna cu Crin Antonescu pe de alta. Scandalurile politice au dat lovitura de gratie monedei naționale. Care şi așa era bolnavă – pentru că economia în întregime e bolnavă.

BNR încearcă in zadar sa mențină in mod artificial cursul leului.

Înseamnă risipa de resurse. Rezerva valutara se poate epuiza cit ai clipi din ochi in asemenea eforturi sortite eșecului. Pur si simplu economia româneasca nu mai susține moneda națională. Degeaba încercăm sa trăim la nivelul din 2007-2008. N-o sa reușim. Ar fi mai realist sa recunoaștem ca suntem cu adevărat in dezastru, sa acceptam consecințele si sa ne târâm pe drum înainte, cum putem.

Iar consecințele sunt mortale: înseamnă scăderea salariilor mult sub nivelul de acum (probabil cu 90%), devalorizarea leului la nivelul real al economiei românești (aici cred ca nimeni nu știe exact unde se va opri prăbușirea), șomaj masiv. Si probabil intrarea oficială a statului roman in incapacitate de plata. Toate acestea nu sunt opționale. Sunt inevitabile. Pur si simplu Romania nu mai produce bani, nu mai găsește nici împrumuturi si nu are nici șanse de revenire economică în anii următori (pentru că piața europeana se prăbușește şi ea). Dar, mai ales, nu are nici resurse umane capabile să iasă din criză.

Nu trebuie să încetinim prăbușirea!

România a intrat de săptămâna asta in top 10 al ţărilor cu cel mai mare risc de faliment. In Europa, doar Grecia şi Ucraina sunt considerate mai riscante pentru investitori ca România.

Cu cât ne prăbușim mai repede, cu cat atingem mai rapid nivelul zero, cu atât se va stabiliza mai repede piața. Iar oamenii de afaceri vor avea cu atât mai multa încredere sa reînceapă activitatea. Cine e nebun sa mai cumpere acum ceva, sa înceapă vreo activitate, când mâine preturile ar putea sa scadă la jumătate? Cine sa ia un credit, când inflația ar putea sa-i arunce compania in aer? Desigur, orice idei comuniste de genul „statul e mai important ca sectorul privat” sau orice mișcări sindicale, trebuie strivite cu duritate.

Nu e timp de gluma. Masurile dure de reforma nu se iau cu aprobarea sindicatelor. Iar salariații nu-si stabilesc niciodată singuri salariile. Nicăieri. Ei doar accepta sau refuza ce li se oferă. Daca nu le convine, pleacă! Si cu toate ca statul e un patron foarte pămpălău, nu poate sa permită așa ceva, pentru că in clipa următoare începe haosul in economie. Trebuie pus piciorul in prag. Manifestațiile de protest neautorizate trebuie spulberate, iar sindicaliștii care încalcă legea trebuie trimiși in închisoare, ca Miron Cosma.

Dar pot Boc şi PDL să ia masuri dure?

Eu nu cred. Pentru ca nu se pot abține să nu fure de la buget. Si evident, asta se află ușor în toata ţara. De fapt, ei nici nu-şi ascund „prosperitatea”. Să vii la o ședința cu președintele României, pe tema dezastrului economic, in Audi plătit de stat, este si mitocănie si imbecilitate. Trebuiau sa vina pe bicicletele personale! Când directorii de la Ford şi General Motors s-au dus in avioanele firmei sa ceara sprijin financiar de la Obama, s-au făcut de râs in toata America.

Am auzit că PDL s-a comparat cu Moise, care si-a condus poporul prin desert timp de 40 de ani, până au găsit Pământul Făgăduinței. Nu știu dacă această criză va dura 40 de ani. Foarte posibil. Dar știu că nu poți sa conduci oamenii prin deşert ziua, iar noaptea să le umbli prin buzunare şi să te culci cu nevestele lor!